E greu sau chiar imposibil sa gasesti pe piata romaneasca produse care sa fie suta la suta naturale. La fiecare aliment in parte se adauga anumite substante chimice, asa-zisii "aditivi alimentari" - desemnati prin litera E.

In scopul punerii in valoare a aspectului exterior (culoare, consistenta, rezistenta in timp, aroma), se folosesc aditivii alimentari.

Parizerul, crenvurstii, faimosul salam de « Sibiu », bauturile racoritoare sunt doar cateva exemple de produse care contin doua sau mai multe E-uri periculoase. Iata cateva cancerigene si produsele pe care le contin :

E 123 e considerat cel mai daunator dintre toti aditivii si, cu toate acestea, il regasim in magazinele romanesti in continutul branzeturilor topite, jeleurilor sau bomboanelor ;

E 110 nu se mai gaseste de mult pe pietele statelor din Uniunea Europeana, in schimb, apare la noi, in prafurile de budinca ;

E131 si E 142 sunt doi aditivi des intalniti in supe, sosuri, condimente, produse de cofetarie si patiserie, inghetate, bauturi alcoolice si nealcoolice ;

E 230 si E 233 se folosesc in tratamentul de suprafata al fructelor de import (banane si citrice) ;

E 311 si E 312 e utilizat in uleiuri si grasimi.

Aditivii alimentari sunt folositi pentru :

- a inlocui colorantii (de la E 100 la E 199)

- conservarea produsului (de la E 200 la E 299)

- antioxigenare (de la E 300 la E 399)

Daca sunt in limitele de mai sus, inseamna ca alimentul pe care l-ai cumparat nu este nociv pentru sanatate.

Evaluarea toxicologica a aditivilor alimentari ar trebui sa fie facuta in mod sistematic.

De acest aspect se ocupa Oficiul pentru Protectia Consumatorilor la care poti apela cu incredere ori de cate ori te confrunti cu o astfel de problema.